Informatii Delta Dunarii | Turism info Delta Dunarii | oferte cazare Delta Dunarii | Ghid turistic Delta Dunarii

Delta Dunarii

Informatii Delta Dunarii | Turism info Delta Dunarii | oferte cazare Delta Dunarii | Ghid turistic Delta Dunarii

Stema. judetul Constanta

Delta Dunarii este situata in sud-estul Romaniei, la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Delta Dunarii este o forma de relief rezultata din depunerile de mal si nisip aduse de Dunare, pe un teren cu panta lina in conditiile lipsei mareei si a actiunii curentilor litorali. Se caracterizeaza prin alternanta de ape si uscat, prin flora si fauna deosebita. Suprafata Deltei este de 7500 kmp din care 5800 pe teritoriul Romaniei. Clima Deltei este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute, dar vantoase.

Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunarii este specifica vegetatia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, padure luxurianta (Grindul Letea ,cu aspect tropical).

Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii in zona maritima, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile ,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatica a carei baza este stuful, constituit in plauri prin aglomerarea radacinilor plutitoare (rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o planta perena care acopera 1500 de kmp din suprafata Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben, de o importanta exceptionala pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigura insectele, fructul se coace in adanc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pasari. Alte plante plutitoare: lintita (lemna), pestisoara (salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlastinoase sunt acoperite cu papura si rogoz, stanjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de balta, macrisul de apa, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vasc, catina, mure, ciuperci, iar in apropierea marii pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii traiesc: frasinul pufos, vita salbatica hamei, volbura, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu , paducel, maces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.

Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tantarii, buhaiul de balta, mai multe specii de libelule, taunii si ca o curiozitate in zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de balta, paianjenii de apa si mai multe specii de fluturi.

Principala bogatiei faunistica a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, platica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pastruga, viza (Acipenseridae sturio, este un peste rar intalnit in apele noastre ), in lacuri intalnim chefalul, labanul, salaul (care traieste in apele salmastre), bibanul, carasul. In dreptul gurilor Dunarii se pot intalni hamsiile, sardelele, hrana preferata a rechinilor, amurul alb, tiparul, anghila, calcanul, lufarul, sanger. Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si scrumbia albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La gurile Dunarii traieste o specie mica de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice. O parte din pesti migreaza din balti in Dunare si invers pentru hranire si reproducere.

Delta adaposteste o bogata fauna ornitologica formata din circa 300 de specii, in mod deosebit in carduri mari venind de la mari departari: din nordul inghetat si din afara Europei. Delta reprezinta un important loc de trecere si iernare. In anii „80 au fost numarate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pasari sunt specii sedentare: pescarusii, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb si corcodelul, pe langa speciile comune pentru Romania: cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pasarilor fac parte din categoria pasarilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebada, cormoranul mare. Din regiunea siberiana vin huhurezul mare 3 specii de rate lebada de iarna, fluierarul negru si becatina din regiunea arctica trec in pasaj garlita, gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin in delta pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lastunul de mal, barza alba, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.

Lumea mamiferelor este bine reprezentara: vidra, nurca, enotul, bizamul, sobolanul de apa, nevastuica, pisica salbatica, nutria, vulpea si lupul de stuf adaptate bine mediului de plaur, se mai intalnesc in zonele cu teren ferm mistretul, dihorul, caprioara, bursucul, si in iernile in care Dunarea ingheta, elanul in padurea Caraorman. La gurile Dunarii traiesc delfini iar pe litoralul nordic foca cu burta alba.

Regiunea de la gurile Dunarii este bogata in broaste (5 specii), tritonul cu creasta,4 specii de soparle, serpi de apa si broaste testoase. In padurea Letea sunt vipere.

Influenta mediului. In Delta Dunarii exista o varietate de biocenoze datorita unei mari variatii de mediu: ape curgatoare(brate si canale cu apa curgatoare) lacuri si balti, plauri plutitori, padure de foioase, grinduri nisipoase si sarate, culturi agricole, ape salmastre. In unele zone sunt pasari si animale care s-au adaptat in mediul urban.

Clima este o clima de stepa temperata moderata de influenta Marii Negre si a baltilor. Precipitatiile sunt sub media anuala de 450 de mm, cu zapezi putine (9 zile pe an la Sulina). Fenomenul caracteristic deltei este vantul (peste 300 de zile pe an), iar toamna este ceata. Datorita variatiei incalziri si racirii diferite a suprafetelor de nisip si de apa se naste o briza diurna cu efect local. Umiditatea relativa a aerului este mare. Dunarea ingheata uneori iarna, iar baltile si lacurile ingheta intotdeauna iarna, ceea ce afecteaza negativ lantul trofic. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.

 

Acces:

Sunt 2 modalitati: prima fiind acces naval, cu pasagerul, cataramanul, salupe rapide, pontoane plutitoare sau salupe inchiriate si ce-a de-a doua acces rutier catre unele localitati, cu trecere cu bacul pe la Nufaru.
Rutiere: orasul Tulcea si in unele localitati din Delta. In functie de orasul din care plecati catre poarta Deltei, aveti de optat intre drumul national DN22A si drumul national DN22.
Distanţe:
- localitaţile învecinate: Tulcea, Galati, Braila.
- 267 km până în Bacau şi 608 km până în Cluj-Napoca
- 271 km până la Bucureşti
Feroviare: -

 


OBIECTIVE TURISTICE:

 

Comuna Crisan

Padurea Caraorman

Grindul Caraorman

Cimitirul Maritim Sulina

Pădurea Letea, cu floră şi faună specifice
Lacul Nebunu
Sate cu arhitectură etnică (Letea - influenţă ucrainieană; C.A. Rosetti - influenţă românească; Periprava - influenţă ruso-ucrainiană)
Localitatea Murghiol
Complexul turistic Pelican
Cetatea Histria

 

Vestigii Istorice din Delta Dunarii :

» Enisala
La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i.Hr., getice din sec. IV i.Hr., cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. IV-III i.Hr. si un cadru roman.
» Fortificatia Troesmis
Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. Cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. Aceasta intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea.
» Fortareata Noviodunum, Isaccea
Cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr.
» Fortareata Arrubium, Macin
Asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine.
» Cetatea Dinogetia, Garvan
Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII.
» Cetatea antica
» Chilia Veche
» Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la rubrica CONTACT
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.
© 2010-2013 ro-cazari.ro | TERMENI SI CONDITII