Castelul Dracula, Bran | Ghid turistic Castelul Dracula, Bran | Poze Castelul Dracula, Bran

Castelul Dracula

Castelul Dracula, Bran | Ghid turistic Castelul Dracula, Bran | Poze Castelul Dracula, Bran

Castelul Dracula, Bran

Descriere.
Cea mai reprezentativa legenda a Transilvaniei - cea a lui Dracula sau a lui Vlad Tepes, se leaga si de castelul Bran. Aceasta ni-l infatiseaza pe Vlad Tepes - domnitor in Tara Romanesca in secolul XV - drept un soi de vampir, ce se hraneste cu sangele si carnea dusmanilor. Aceste amanunte au constituit deliciul multor documentare, filme sau au fost folosite ca strategie de promovare a zonei. In realitate, acesta era doar un domnitor necrutator cu dusmanii, carora le aplica pedeapsa extrema - trasul in teapa. S-a presupus ca asa zisul Dracula a locuit in Castelul Bran, insa nu s-au gasit niciun fel de dovezi care sa ateste lucrul acesta.
Castelul ramane insa un vestigiu autentic, situat in pasul Rucar-Bran, la 30 km de municipiul Brasov. Este amplasat strategic, pe marginea unei stanci inalte, pentru a spori vizibilitatea asupra zonei.
Castelul Dracula era initial o fortificatie de forma patrulatera neregulata, a caror turnuri au fost construite mult mai tarziu. Cetatea a fost donata reginei Maria a Romaniei in 1920, care a amenajat-o si a transformat-o intr-un veritabil castel, ramas mostenire fiicei sale, principesa Ileana.
In 1948, a reintrat in proprietatea statului roman, deoarece familia regala a fost expulzata. In 1987 au fost incepute o serie de lucrari in vederea restaurarii si amenajarii ca muzeu, iar recent Castelul Bran a fost restituit urmasilor principesei Ileana. Acestia l-au remobilat cu piese din colectia personala, astfel ca astazi vizitatorii pot admira exponate ce reproduc si reflecta atmosfera regala de la castel.

 

Istoric:

Prima atestare documentara a Castelului Bran este scrisoarea din anul 1377 semnata de catre regele ungar Ludovic I D'Anjou, din care reiese ca acesta acorda locuitorilor Brasovului cateva privilegii.

La sfarsitul secolului al XIV-lea, regele Sigismund cedeaza Cetatea Bran domnitorului Mircea Cel Batran. Domeniul regal a fost cedat aristocratiei ungare, iar fortareata a fost incredintata boierilor loiali. Peste cativa ani, regele Ungariei s-a intors la fortareata, aceasta fiind subordonata ulterior autoritatilor din comitetul Szekelers.

Fortareata a avut un rol important in protejarea regelui ungar de otomani si de invazia tatarilor ce veneau din Tara Romaneasca prin culoarul Rucar-Bran. Acesta a fost si motivul pentru care locuitorii Brasovului au construit castelul pe munca si cheltuiala lor.

Iancu de Hunedoara a fortificat granitele Transilvaniei precum si turnurile castelului Bran. El s-a asigurat de respectarea drepturilor taranilor de catre boierii care conduceau fortareata. Cu toate acestea, disputele intre negustori si boieri erau destul de frecvente.

In 1498 fortareata a trecut sub dominatia negustorilor si in principiu a fost folosita ca loc de negot. E important de retinut ca in acele timpuri responsabil era un judecator numit Judele Brasovului. Responsabile de apararea castelului erau doua garzi si 10 - 20 arcasi si balisteri.

Boierii erau autorizati sa colecteze taxe de la vizitatori si tarani. Fortareata avea un extra-venit din vanzari de branza, lapte, carne de oaie si din prelucrarea lemnului. Deseori taranii au luptat impotriva aristocratiei. In 1514 au refuzat sa lupte impotriva lui Gheorghe Doja.

Castelul Bran este acum proprietatea statului roman si apartine Brasovului. Ungaria nu mai detine Transilvania. Istoria s-a schimbat, dar ar trebui sa ne amintim ca in secolul al XVIII-lea fortareata a fost locuita de garzile austriece. In 1836 Bran a devenit granita oficiala si fortareata defensiva nu a mai avut prioritate. In 1920 primaria orasului Brasov a donat castelul Reginei Maria a Romaniei, care a trait acolo cu familia regala pina in 1947. Din 1947 castelul a fost deschis ca muzeu.

 

Arhitectura

Construit pe o stânca situata între Magura si Dealul Cetatii, pozitia sa asigurând o panorama deosebita atât spre valea si dealurile Moeciului cât si spre Tara Bârsei. Necesitatea construirii cetatii a fost impusa din considerente de ordin strategic si economic. Cele strategice reliefate de expansiunea imperiului Otoman, care la jumatatea secolului XIV-a ajuns sa ameninte granitele de sud-est ale Transilvaniei; cele economice date de drumul comercial ce trecea pe aici, unul din cele mai importante cai de acces ce lega Transilvania de Tara Româneasca. Toate aceste argumente l-au determinat pe regele maghiar Ludovic I de Anjou sa i-a masuri de consolidare a trecatorii Branului. Cointeresati de ridicarea cetatii au fost si brasovenii dornici sa-si consolideze pozitia geografica, pe de o parte si cea economica prin supravegherea drumului comercial ce trecea prin trecatoare, pe de alta. Aceste actiuni comune se concretizeaza la 19 noiembrie 1377 când Ludovic I de Anjou acorda brasovenilor privilegiul de a construi cetatea „nesiliti si neconstrânsi ci de buna voie au promis în mod generos si unanim de a construi un nou fort în Bran, de a-l face cu propriile lor osteneli si cheltuieli si de a taia padurea acolo în lung si-n lat."
La 1 Decembrie 1920, brasovenii – prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell – au daruit castelul familiei regale române, care l-a stapânit timp de douazeci si sapte de ani.
Dupa ce a intrat în stapânirea familiei regale, între 1920-1930 castelul a suferit o serie de transformari arhitecturale, în dorinta de a se face din el o moderna resedinta de vara. Lucrarile au fost conduse de arhitectul ceh Karel Liman, care a lucrat si la castelele Peles si Pelisor. Au fost adaugate doua turnuri pentru scari, meterezele si gurile de tragere au devenit ferestre, sobele si vetrele au fost transformate în camine moderne.Pentru a putea fi locuit de familia regala, Castelul Bran a fost dotat cu toate utilitatile necesare unei adevarate resedinte regale. Apa era asigurata de fântâna sapata în curtea interioara a castelului, la o adâncime de 57 m. Pentru iluminarea castelului, regina Maria a ordonat – în mai 1932 – construirea unei uzine electrice cu turbină, la care au fost racordate şi comunele Bran, Şimon şi Moeciu, “comune sărace, pur româneşti şi care într-un viitor apropiat n-ar fi putut avea acest avantaj”, după cum se aprecia într-o scrisoare de mulţumire adresată de locuitorii celor trei comune reginei Maria. Turbina – fabricată de firma Voith – a fost pusă în funcţiune pe 29 august 1932. A mai fost construită şi o centrală hidroelectrică de 85 c.p. pe râul Turcu, în decembrie 1932, pentru iluminarea castelului şi a împrejurimilor.
Comunicarea cu exteriorul era facilitată de existenţa a trei posturi telefonice în castel. Instalaţia telefonică şi centrala au fost modificate şi înlocuite în 1941 şi 1944, la cererea prinţesei Ileana. Cum castelul avea – pe lângă subsol şi parter – patru etaje, el a fost prevăzut şi cu un ascensor, la fel ca şi Peleşul. Liftul a fost amenajat pentru a uşura deplasarea reginei din parc în castel. Pentru o mai uşoară comunicare cu Casa de ceai a fost instalat un funicular, cu ajutorul căruia era transportată de la bucătăria castelului mâncarea pe care regina o servea cu oaspeţii săi. Casa era prevăzută cu instalaţie de apă rece şi caldă, lumină electrică şi canalizare, fiind special amenajată pentru minirecepţii într-un cadru natural. În 1946 la castel a fost introdusă alimentarea cu gaz metan.
Şi la Bran, ca şi în cazul altor palate şi castele, fantezia reginei Maria în domeniul arhitecturii s-a manifestat din plin. Astfel, au fost construite o casă de vânătoare, o bisericuţă din lemn, o casă de lemn (cu 7 camere) şi două bordeie (unul pentru regină, altul pentru prinţesa Ileana).
Castelul Bran a fost – alături de palatul de la Balcic – reşedinţa cea mai dragă reginei Maria, care, cu fantezia-i cunoscută, a transformat solida şi, aparent, neprimitoarea cetate într-o modernă şi confortabilă locuinţă de vară.
Domeniul predilect al reginei a fost decorarea interioarelor, saloanele de la Pelişor şi de la Cotroceni purtând amprenta stilului impus de suverană. Nici Branul nu a scăpat unor asemenea transformări, deşi arhitectura rigidă a castelului nu a permis prea multe modificări ale interioarelor. Totuşi se pot remarca: Sala mare, în fapt o sufragerie decorată în stilul Renaşterii germane, Salonul galben al reginei Maria, Salonul de muzică, Odaia tiroleză a regelui Carol al II-lea, Odaia săsească a prinţului Nicolae, toate fiind expresia gustului suveranei. În seria acestor transformări se înscrie şi construirea unor dependinţe în jurul castelului: Casa de ceai, construită din bârne de lemn (144 m²), Casa de musafiri, zidită din piatră brută (78 m²), Casa copiilor prinţesei Ileana (43 m²), Casa personală nouă (176 m²), locuinţa personalului (378 m²), grajduri pentru cai şi şase garaje.
Castelul a fost locuit doar de unii membri ai familiei regale, cărora li s-au amenajat apartamente separate. Între ei se detaşează regina Maria, care ocupa un apartament compus din hall, cameră de toaletă, două saloane (între care şi cel Galben), dormitor, baie şi sufragerie, apartament în care suverana a adunat tot felul de obiecte (servicii, icoane, statuete, tablouri, cărţi).
Credincioasă, regina Maria a amenajat la Bran – ca, de altfel, în toate reşedinţele regale pe care le-a ocupat – o capelă, a cărei pictură a fost executată în noiembrie 1927 de Artur Verona (plătit cu 200.000 lei). Capela – dotată cu un altar de lemn aurit sculptat, un iconostas, un candelabru, trei strane, trei sfeşnice, două cruci şi două icoane – a fost, alături de bisericuţa din lemn de lângă Casa de vânătoare, locul în care regina s-a recules în momentele de restrişte sufletească. Tot la Bran, într-o nişă special amenajată în stânca de lângă vechea biserică de lemn, va fi depusă – prin grija prinţesei Ileana – , în toamna anului 1940, caseta cu inima reginei, adusă de la Capela “Stella Maria” din Balcic.
În anul 1995, pe peretele criptei din stâncă a fost montată o placă memorială care să amintească tuturor vizitatorilor faptul că aici s-a aflat depusă – pentru un timp – caseta conţinând inima reginei Maria. În amintirea mamei sale pe care a iubit-o nespus, prinţesa Ileana reuşeşte, mai 1941, să depună în Capelă rămăşiţele pământeşti ale principelui Mircea, îndeplinind astfel o mai veche dorinţă a mamei sale.
Regina Maria a transformat nu numai castelul, ci şi parcul Domeniului Bran, care a fost amenajat după planurile şi gusturile ei. Florile au fost marea pasiune a reginei, la toate reşedinţele regale existând moderne sere prevăzute chiar cu calorifere, pentru a fi încălzite iarna. La Bran o astfel de seră şi o mică grădină de trandafiri au fost amenajate în iulie 1922 după planurile arhitectului Karel Liman şi construite de firma Klof & Co. din Codlea.

 

Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din România, cu functii istorice, militare si economice, este cunoscut de
catre turistii din întreaga lume drept Castelul lui Dracula.
Majoritatea turistilor, dupa ce viziteaza castelul Bran, pleaca dezamagiti ca nu l-au întâlnit pe Dracula - Vampirul care suge sângele oamenilor, cunoscut din
filme si asociat cu figura domnitorului român Vlad Tepes-Dracula. Si nu-l întâlnesc pentru ca vizitatorii nu fac distinctie între o realitate istorica si o
povestire la originea careia stau atât personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula, în care actiunea are la baza credintele populare despre strigoi si vampiri cât si legendele despre Vlad Tepes, în special acelea care-l prezinta ca pe un voievod crud. Interferenta personajului principal din romanul Dracula cu legendele despre domnitorul real Vlad Tepes-Dracula, o personalitate de referinta a istoriei românilor, a dat nastere unui personaj imaginar cunoscut sub numele de Dracula vampirul, ca întruchipare a unui duh rau, care tulbura linistea oamenilor, îi chinuie si pe cei intrati sub stapânirea lui îi transforma în aceste forte ale raului. Acest personaj exista la nivelul imaginarului si nu poate fi ilustrat într-o expozitie muzeala asa cum este cea din Castelul Bran.

 

Castelul Bran a fost botezat castelul lui Dracula în urma cu trei decenii, de catre turisti, în special americani, veniti în cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la intrarea în Transilvania un castel care prin înfatisare se aseamana cu castelul descris de catre autorul irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Ce legatura poate fi între Dracula din imaginatia turistului venit în cautarea vampirului si Castelul Bran? Este simplu. Daca este vorba de domnitorul Tarii Românesti, istoria consemneaza mai multe campanii întreprinse de catre Vlad Tepes-Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin târgurile din Tara Româneasca. Si este logic ca trecerea sa se fi facut pe la Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea legatura cu Targovistea, resedinta domnului muntean. Relatiile cu castelanii de la Bran nu vor fi fost prea cordiale, întrucât acestia erau reprezentanti ai cetatii Brasovului, ostil lui Vlad Tepes.

 

VLAD TEPES (Dracula)
Print al Valhiei (1448, 1456-1462, 1476)

Fiul lui Vlad Dracul si nepotul lui Mircea cel Batran, Domnitor al Valahiei.

Vlad Tepes a introdus o lege foarte stricta in Valahia, intarita de armata, a incurajat comertul cu tarile vecine si a fost fara mila cu cei ce au luptat impotriva lui. El a adoptat un stil de conducere totalitarist si a purtat batalii impotriva Imperiului Otoman, inregistrand multe victorii.

 

Adresa Castelului Bran: Muzeul Bran, Str. Gen. Traian Mosoiu, Nr. 498, 507025, Bran, Jud. Brasov

 

Asezare:

Situat in localitatea cu acelasi nume, la 30 de kilometri de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument istoric national. Mareata cetate medievala atrage anual zeci de mii de turisti, romani si straini, incantati de frumusetea constructiei, a peisajului zonei, dar mai ales incitati de misterele legendei contelui Dracula.

 


Vizualizare hartă mărită

 

Acces:
Rutiere: 168 km Bucuresti-Brasov (E60) si 27 km de la Brasov (DN73)
Distanţe:
- localitaţile învecinate: Moeciu 2 km, Cheia 7 km, Rasnov 13 km.
- 299 km până în Cluj-Napoca şi 194 km până în Bacau
- 173 km până la Bucureşti
Feroviare: Gara CFR Brasov (27 km)

 

» Cazare in Bran

» Cazare in localitaţile învecinate: Moeciu 2 km, Cheia 7 km, Rasnov 13 km

 

Galerie foto:

 

633 years old Dracula's Castle Castelul Bran Castelul Bran Spre Castelul Bran Bran Castle 5 Bran Castle, Romania Bran Castle Bran Castle 1 bran (dracula's) castle Bran Castle 2 Castelul Bran Bran 1

 

Trasee turistice:

» Moeciu de Sus - Valea Bangaleasa - Valea Pravalele - Saua Strunga Cabana Padina- 6- 7 ore.
» Moeciu de Sus - Muntele Plesa - Gutanu - Muntele Grohotisu - Saua Strunga - Cabana Padina- 7,1/2ore.
» Poiana Gutanu - Stana Gaura- 1 - 1, 1/2 ore.
» Valea Bangaleasa - Poiana Gutanu- 1 ora.
» Moeciu de Sus - Muntele Plesa- Gutanu - Saua Batrana - Valea Doamnelor - Hotel Pestera- 6- 7 ore.

 

LOCURI DE INTERES DEOSEBIT

- Parcul National Piatra Craiului ( intrare prin Zarnesti)
- Cheile Moeciului
- Cascada Urlatoarei
- Pestera Dambovicioarei
- Pestera cu lilieci (satul Pestera)
- Pestera Gaura Sbarcioarei
- Moara Dracului
- Avenul din Grindu (Funduri)
- Cheile Gradistei
- Lacul Vidraru (spre Pitesti)
- Masivul Iezer-Papusa (Rucar)
- Barajul Pecineagu
- Prapastiile Zarnestilor (defileu naturalcu pereti de 200m inaltime)

 

- Castelul Bran (Bran)
- Cetatea Rasnov (Rasnov)
- Cetatea Oratii (Podul Dambovitei)
- Muzeele Castelului Bran (arta feudala sietnografie)
- Capela "inima Reginei Maria" (Bran)
- Mousoleul Mateias (Valea Marea, la sud de Rucar)
- Hanul Bran

Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la rubrica CONTACT
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.
© 2010-2013 ro-cazari.ro | TERMENI SI CONDITII