Castelul Sturdza | Ghid turistic Castelul Sturdza de la Miclauseni | Poze Castelul Sturdza

Castelul Sturdza

Castelul Sturdza | Ghid turistic Castelul Sturdza de la Miclauseni | Poze Castelul Sturdza

Castelul Sturdza, Miclauseni

Descriere.
Influentele neogotice se regasesc in decoratiuni cum ar fi: turnulete gotice, armuri medievale, sala de manej, dictoane latinesti inscrise pe pereti, turn de intrare cu pod peste santul de apa.
In interior, castelul avea scari centrale din marmura de Dalmatia, mobilier din lemn de trandafir, minutios sculptat, sobe din teracota, portelan sau faianta, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esente de paltin, mahon, stejar si abanos, confectionat de mesteri austrieci, iar plafoanele si peretii interiori au fost pictati in ulei.
Castelul adapostea o colectie valoroasa de carti si documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmura de Cararra, argintarie, dar si piese arheologice, numismatice si epigrafice de mare valoare. Numai colectia de carti numara 60.000 de exemplare, multe din ele fiind editii princeps sau rarisime.
Din pacate, castelul a fost grav afectat de-a lungul timpului, iar o buna parte din colectiile sale au fost furate, pierdute sau distruse.

 

Istoric:

În jurul anului 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuş (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moşie întinsă, situată în apropierea de Lunca Siretului. Moşia a devenit cunoscută sub denumirea de Miclăuşeni, după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmaşii vornicului Miclăuş au vândut moşia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623). Acesta a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau încă vedea la începutul secolului al XX-lea.
Printr-un testament din 5 iunie 1622, vistiernicul Simion Stroici a lăsat moştenire satul Miclăuşeni "Lupului Prăjăscului şi nepoatei mele Saftei, şi fiului meu, la Gligorie, cu heleştee şi cu prisăci şi cu tot venitul, pentru că i-am luat spre dânşii ca să-mi fie ei ficiori de suflet". La sfârşitul secolului al XVII-lea (în 1697), urmaşii lui Lupu Prăjescu, neavând urmaşi, au lăsat domeniul fraţilor Ioan şi Sandu Sturdza, cu care se înrudeau.
La data de 19 aprilie 1699, fraţii Sturdza şi-au împărţit între ei averile, moşia Miclăuşeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moşie locuiau şi munceau ţărani clăcaşi şi ţigani vătraşi robi, care şi astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merişca, în lucrarea "Castelul Miclăuşeni în cultura română", apăruta la Editura "Cronica" în 1996 [3]. Locuitorii satului Miclăuşeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moşia boierului şi pe gârla din preajma parcului boieresc.
În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce. Conacul avea 20 de camere, câte zece pe fiecare etaj. În grajdurile conacului erau adăpostiţi cai de rasă, pregătiţi pentru întrecerile manejului din cuprinsul domeniului.
Preocupat de extinderea moşiei, fiul lui Ioan Sturdza, Dimitrie, a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc şi cu numeroase obiecte de cult valoroase. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza Miclăuşanu, a amenajat pe o suprafaţă de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc în stil englezesc, cu specii de arbori ornamentali şi numeroase alei cu flori. El s-a ocupat de achiziţionarea mai multor cărţi şi manuscrise rare care au îmbogăţit colecţiile conacului.
În Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei, ediţia a doua, Mihail Kogălniceanu scrie, între altele: "...Originalul Tragediei lui Alexandru Beldiman mi s-a pus la dispoziţiune de domnul Dimitrie A. Sturdza, care în preţioasa sa colecţiune de la Miclăuşeni posedă şi d-lui un mare număr de letopiseţe manuscrise, dară care sunt mai noi decât manuscrisele păstrate de mine".
Deşi era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrăţişat ideile revoluţionarilor de la 1848. El a murit de holeră în anul 1848, existând suspciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moşiei s-a ocupat văduva sa, Catinca. Ea a lăsat moşia fiului său, George A. Sturdza, în 1863.
În anul 1869, George Sturdza s-a căsătorit cu Maria, fiica scriitorului Ion Ghica, mutându-se atunci la moşie.

 

Asezare:

Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria, în satul Miclăușeni, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași

 


Vizualizare hartă mărită

 

Acces:
Rutiere: Se poate face prin intermediul DN 28 (E583) ce face legatura dintre Roman si Tg. Frumos
Distanţe:
- localitaţile învecinate: Tg Frumos 19 km, Roman 17 km.
- 330 km până în Cluj-Napoca şi 228 km până în Brasov
- 352 km până la Bucureşti
Feroviare: gara CFR Roman.

 

» Cazare in Miclauseni

» Cazare in localitaţile învecinate: Roman 17 km, Targu Frumos 19 km

 

Galerie foto:

 

Castelul Sturdza de la Miclauseni Castelul Sturdza de la Miclauseni Castelul Sturdza de la Miclauseni Castelul Sturdza de la Miclauseni Castelul Sturdza de la Miclauseni Castelul Sturdza de la Miclauseni

 

LOCURI DE INTERES DEOSEBIT

Palatul Culturii;
Mănăstirea "Trei Ierarhi";
Dealul Copou (Universitatea "Al.I. Cuza", Parcul și Grădina Botanică);
Catedrala Mitropolitană;
Ateneu Tatarasi
Casa Mitropolitului Dosoftei
Dealul Repedea
Manastirea Bucium
Manastirea Golia
Manastirea Trei Ierarhi
Parcul Copou - Teiul lui Eminescu
Casa Memoriala Mihail Sadoveanu
Casa Memoriala Nicolae Gane
Casa Memoriala Vasile Pogor
Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeul Memorial Poni-Cernatescu
Muzeul Mihai Eminescu
Biserica Barboi

Palatul domnesc de la Ruginoasa;
Palatul Sturdza de la Miclăușeni;
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești;
Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu;

Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la rubrica CONTACT
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.
© 2010-2013 ro-cazari.ro | TERMENI SI CONDITII