Cetatea Deva | Ghid turistic Cetatea Deva | Poze Cetatea Deva

Cetatea Deva

Cetatea Deva | Ghid turistic Cetatea Deva | Poze Cetatea Deva

Cetatea Deva, Dealul Cetatii

Descriere.
Cetatea Devei a fost ridicată pe vârful dealului vulcanic – rezervaţie naturală în zilele noastre – care domină partea nordică a oraşului, pe malul stâng al Mureşului. Ansamblul fortificat de plan oval, alungit pe axa est-vest se află într-o stare de ruină avansată, dispoziţia clădirilor şi a lucrărilor de fortificare de odinioară fiind greu de reconstituit la faţa locului. Documentul cel mai important privind înfăţişarea de odinioară a ansamblului este releveul din 1826. Conform acestuia se pot delimita cele trei incinte succesive care fac parte dintr-o compoziţie în spirală, caracteristică cetăţilor de munte. Latura sudică a incintei interioare cuprinde palatul cu un etaj destinat de la bun început locuirii şi reprezentării stăpânului cetăţii. La capătul vestic al palatului se află cisterna amintită, construită de Steinville. Aliniată laturii nordice a incintei interioare era o altă clădire supraetajată, faţada vestică a acesteia înglobând şi poarta interioară. Cele două aripi etajate erau legate pe latura vestică printr-un şir de cazemate. Din clădirile capătului estic s-au păstrat doar ziduri ruinate şi magazia de pulbere. Incinta intermediară, care înconjura nucleul cetăţii era apărată pe latura sudică de turnul semicilindric, aşa numitul „Bastion Bethlen”, iar pe latura estică prezintă o platformă de tir cu suprafaţa amplă. Pe latura vestică zidul de incintă este dublat de un zwinger. Poarta incintei intermediare, poarta exterioară, se află pe latura nord-vestică, vizavi de poarta interioară. Incinta exterioară era apărată de poarta inferioară, numită în secolul al XVII-lea Poarta Császár (Poarta Imperială, sau poarta construită de un anume Császár) aflată odinioară pe latura vestică a cetăţii, respectiv de poarta mijlocie, existentă şi în zilele noastre.
Deşi s-au păstrat în număr foarte mic, detaliile arhitectonice oferă totuşi câteva repere cronologice referitoare la clădirile care se află încă în picioare.
Clădirea reprezentativă dreptunghiulară cu etaj, aflată în partea sudică a curţii interioare datează probabil din secolul al XIII-lea. Indiferent de bolţile păstrate, relativ moderne, ale acesteia, încăperile de la parter şi de la etaj trebuiesc datate în funcţie de fereastra biforă de la etaj caracterizată de deschiderile încheiate în arc trilobat. Ferestruicile strâmte, amintind de metereze, de la primul nivel au fost amenajate în aceeaşi perioadă. Aceste ancadramente atestă existenţa structurii în discuţie în perioada apariţiei goticului din Transilvania, adică în ultimele decenii ale secolului al XIII-lea. Tot pe latura sudică, deasupra etajului palatului s-a păstrat un maşicul (orificiu special de tragere montat pe coronamentul zidului), care marchează nivelul drumului de strajă şi datează probabil din secolul al XV-lea sau începutul celui următor. Pe reprezentările mai vechi ale cetăţii remarcăm că erau în total trei maşiculi unul lângă celălalt, folosiţi printre altele şi pe post de closete. Un alt element profilat din interiorul cetăţii este fragmentul in situ al unui ancadrament decorat cu baghete încrucişate, aflat de asemenea la etajul clădirii palatului. Având în vedere formele sale, acest ancadrament gotic tardiv, care aparţinea probabil unei ferestre ample, datează din intervalul anilor 1470–1520. Astfel nu e exclus să fi fost confecţionat în cursul renovărilor întreprinse de voievodul Ioan Zápolya în preajma anului 1510. Usciorul din piatră înzidit pe loc secundar, în plomba aflată la vestul ancadramentului gotic timpuriu, reprezintă unul dintre puţinele detalii aparţinând Renaşterii. În colţul nord-vestic al palatului, locul marcat de inscripţia amplasată în veacul trecut în memoria lui Francisc Dávid, este de fapt cisterna construită de Steinville.
Pe latura nordică a cetăţii coroana actuală a zidului constă dintr-un şir de merloane gotice în forma cozii de rândunică alternând cu cele încheiate semicircular. Pe porţiunea care se întinde la est de poartă acestea au fost înzidite ulterior şi supraînălţate până la cotele actuale. Intervenţia care le-a desfiinţat a avut loc fără îndoială înainte de răspândirea utilizării artileriei, în secolului al XV-lea. Pe baza unor analogii merloanele pot fi datate în secolul al XIV-lea.
Turnul semicilindric de pe latura sudică a incintei intermediare, numit azi Bastionul Bethlen, apare într-un inventar din 1640 sub denumirea de Bastionul Dobó/Dobai, ca o referire probabil la construcţia sa în perioada căpitanul cetăţii Dominic Dobó (1553–1556).

 

Istoric:

Primele lucrări de edificare datează dîn primii ani ai secolului XI, după înfrângerea de către unguri a ducelui Ahtum dîn Cetatea Morisena ( Cenad ), când au venit primii colonialişti dînspre vest, alte lucrări au fost executate în timpul regelui maghiar Geza II (1141-1161), cand au soşit primii colonialisti germani în Ardeal.
Cel mai plauzibil însă, cetatea a fost înălţată în jurul anului 1250 în timpul regelui Bela IV, dupa năvălirea tătarilor dîn 1241, care a pustiit Valea Mureşului.
înălţata în secolul XIII într-o zonă strategica, la îngustarea Văii Mureşului şi patrunderea raului în defileul dîntre Muntii Poiana Rusca şi Apuseni, Cetatea Devei a fost una dîntre cele mai importante cetati ale Tranşilvaniei.
Urmand cursul istoriei, cetatea a avut rol de aparare impotriva tatarilor şi a altor potentiali dusmani care urmareau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobilii în fata rascoalelor taranesti, resedînta nobiliara, închisoare şi garnizoana, a aşigurat protectia calatorilor şi a comerciantilor care circulau în lungul Vaii Muresului.
Prima atestare documentara a cetatii dateaza dîn anul 1269, cand într-un act emis de Stefan duce al Tranşilvaniei, se amînteste de "Castrum Deva". Cetatea a fost resedînta voievodala începand dîn 1307, iar în secolele XIV şi XV district militar valah avand în jurisdictie patru districte romanesti. începand cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, ajungand astfel prîntre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei. În timpul navalirii turcilor dîn anii 1550, 1552, şi 1557 a suferit asedii otomane, cetatea fiînd ocupata în 1557 de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o regînei Isabela a Ungariei şi fiului sau Ioan şigismund. Cetatea a functionat în secolul XVI şi ca închisoare, aici fiind întemniţaţi umanistul David Ferencz, fondatorul bisericii unitariene şi Moise Secuiul conducătorul nobilimii tansilvănene ostile puterii imperiale. În celula în care a fost întemniţat David Ferencz a fost amplasată în anul 1948 o placă comemorativă.

 

Asezare:

Cetatea Deva (Castrum Deve), asezata pe magura andezitica a Dealului Cetatii, în NV orasului, la o altitudîne de 371 m Cetatea Devei a fost construita pe urmele unei fortificaţtii daco romane.

 


Vizualizare hartă mărită

 

Acces:

Cetatea Deva este situată în Rezervaţia Naturală dealul Cetăţii, situată în nordul oraşului. Accesul spre Cetatea Deva se poate realiza atât pe jos, pornind din parcul oraşului ( Parcul Cetăţii ) cât şi cu ajutorul telecabinei ce pleacă din piaţa de la poalele cetăţii.
In Parcul Cetăţii găsim mai multe alei amenajate prevăzute cu marcaje turistice ce duc, într-o pantă domoală, spre prima poarta a incintei Cetăţii Deva. Serpentinele către Cetate oferă adesea privelişti de o rară frumuseţe asupra împrejurimilor.
Rutiere: dinspre Arad spre Hunedoara DN7 (E 68)
Distanţe:
- localitaţile învecinate: Simeria 10 km, Geoagiu Bai 36 km.
- 548 km până în Iasi şi 167 km până în Cluj-Napoca
- 372 km până la Bucureşti
Feroviare: gara CFR Deva

 

» Cazare in Deva

» Cazare in localitaţile învecinate: Banpotoc 12 km, Geoagiu Bai 36 km

 

Galerie foto:

 

Cetatea Deva 016 Cetatea Deva 005 Cetatea Deva, Interior 02 Cetatea Deva, Poarta de acces 02 Cetatea Deva, Zid 01 Cetatea Deva, Poarta de acces 03 Cetatea Deva, Zid 02 Cetatea Deva 015 Cetatea Deva 010 11 Deva - Telecabina Deva 1 - 'TELECABINA" Deva 2 - VEDERE DE LA CETATE

 

LOCURI DE INTERES DEOSEBIT

Lacul Bucura
Lacul Cincis
Ruinele de la Sarmizegetusa Regia
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Parcul National Retezat
Parcul Dendrologic Simeria

Castelul Corvinilor
Cetatea Dacica Costesti
Cetatea Blidaru
Muzeul Memorial Aurel Vlaicu
Statiunea Geoagiu Bai

Biserica de la Densus
Castelul si biserica reformata din Santamarie-Orlea
Manastirea Prislop

 

Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la rubrica CONTACT
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.
© 2010-2013 ro-cazari.ro | TERMENI SI CONDITII