Pestera lui Adam | Ghid turistic Pestera lui Adam | Poze Pestera lui Adam

Pestera lui Adam

Pestera lui Adam | Ghid turistic Pestera lui Adam | Poze Pestera lui Adam

Descriere.
Peştera începe printr-un aven de 11 m ; este fosilă, dezvoltată pe un sistem de fracturi şi fete de strat şi măsoară 212 m (27 m denivelare maximă).
Când nu ies aburi denşi şi calzi cu miros iute de guano, prin deschiderea circulară cu diametrul de peste 2 m se distinge foarte bine fundul avenului. Coborând verticala uşor surplombată la început ajungem într-o săliţă în podeaua căreia se deschid trei puţuri şi o galerie scundă şi puternic descendentă. Această galerie ne conduce în Sala cu Piele de Leopard. Din capătul sălii, intrând la dreapta printr-o gaură strâmtă şi târându-ne printr-o băltoacă cu apă de condensare caldă de până la 43°, pătrundem în galeria cu Aburi care după câteva zeci de metri dă în Sala Terminală. Aburii fierbinţi până la 45°, pulsând intermitent, împiedică adesea înaintarea până în sală, mai ales că pe alocuri tavanul e lăsat, forţându-ne la un târâş printr-o mocirlă gelatinoasă.
Din Sala cu Piele de Leopard, executând un târâş la stânga printr-o altă gaură strâmtă aflată în faţa celeilalte, ajungem în Galeria cu Guano apoi, după o gâtuitură, în Sala cu Guano, care se termină în fund de sac. În drumul spre ieşirea din peşteră aburii transformă cea mai mare parte a Galeriei şi Sălii cu Guano într-o pungă cu aer cald, care, în capătul vestic, are 29° iarna şi 31° vara. De altfel, aici umezeala este foarte mare, uneori maximă, iar curenţii de aer practic nu ajung, în aceste condiţii, care amintesc pe cele ale peşterilor din zona tropicală, mai multe specii de lilieci (îndeosebi rinolofi) formează colonii masive prin aprilie-mai, iar după ce şi-au crescut puii pleacă prin octombrienoiembrie. Intrînd vara în această parte a peşterii stârnim o agitaţie şi o forfotă de nedescris, riscând să fim loviţi uşor cu aripile peste faţă. Podeaua este acoperită cu un depozit de guano gros de peste 3 m. Pereţii şi tavanul sunt puţin concreţionaţi (slabe scurgeri parietale, odontolite, stalactite), prezentând mai degrabă hieroglife şi ,,piele de leopard”.
Această peşteră încălzită de aburii fierbinţi veniţi, din adâncuri ridică interesante probleme legate nu numai de originea ei ci şi de formarea unor concreţiuni nemaiîntâlnite în alte peşteri, precum şi de studierea faunei în condiţii climatice de „peşteră tropicală”. Este vorba de crusta gelatinoasă, gălbuie, care acoperă complet pereţii şi planşeul Galeriei cu Aburi şi de nişte stalactite, de asemenea gelatinoase, lungi de 4-8 cm şi groase de până la 1 cm, care pendulează la suflarea aburului încins, în ce priveşte fauna, un interes deosebit îl prezintă aceea care trăieşte în guano, dând nota caracteristică peşterii. Aici există puţine specii (printre care un acarian, probabil relict tropical) care au putut rezista la condiţiile cu totul particulare, dar care se dezvoltă în număr impresionant. Ca şi în peşterile cu pungă de aer cald şi cu mult guano din regiunile tropicale, fauna troglobiontă este cantonată mai ales în zona dinspre intrare, unde condiţiile de viaţă seamănă cu cele din peşterile obişnuite (specii de crustacei tereştri şi păianjeni, unele noi, descrise de aici).

 

Sinonimii. Avenul cu Aburi, Peştera Caldă de la Herculane.

 

Date istorice.

Intrarea este cunoscută unor locuitori din Băile Herculane datorită aburilor denşi pe care peştera îi emană intermitent în anotimpul rece. Prima menţiune apare în lucrarea lui M. Pascu (1967) care o figurează pe o hartă hidrogeologică şi face referiri la ea în text. Peştera a intrat în atenţia cercetătorilor de la Institutul de speologie „Emil Racovită” din 1970, când N. Adam, care lucra pe atunci la administraţia băilor, le-a adus la cunoştinţă că a identificat exact locul în care se află intrarea. I. Povară, G. Diaconu şi C. Goran au început să facă de îndată cercetări de speologie fizică şi să ridice planul topografic, iar V. Decu, A. Negrea şi Şt. Negrea, cercetări de biospeologie. Cam în aceeaşi perioadă peştera a fost vizitată de speoamatorul Ilie Pompiliu din Lugoj care a publicat unele observaţii făcute în peşteră.

 

Condiţii de vizitare.

Peştera nu este amenajată, nedegradată şi rareori vizitată. Se recomandă turiştilor obişnuiţi cu coborârea pe scări speologice sub conducerea unui speolog. Echipamentul necesar : cască de protecţie, salopetă subţire, bocanci sau cizme de cauciuc, lanternă etanşă, o scară speologică de 10 m, o coardă de asigurare, carabiniere. Durata vizitării întregului sistem : 11/2-2 ore. Atenţie la guanoul lunecos şi la scorpionii din baza avenului (pe sub pietre).

 

Asezare:

Peştera este săpată în versantul drept al Văii Cerna, sub Vârful Ciorici al Culmei Mehadiei, la 295 m altitudine (135 m deasupra Cernei), pe o vale seacă afluenţa. Face parte dintre peşterile influenţate de apele termominerale din zonă, aflându-se pe aceeaşi linie de fractură cu Peştera de la Despicătură, Peştera Hoţilor şi Peştera cu Aburi.

 


Vizualizare hartă mărită

 

Acces:
Pornind din piaţa cu statuia lui Hercule (ridicata în 1847) urcăm scările de lângă biserica romanocatolică şi dăm în Aleea Liliacului. Aici prindem marcajul triunghi albastru care ne duce pe serpentinele unei poteci, prin pădure de fag, până la chioşcul de pe Vârful Ciorici. Coborând puţin pe sub el ajungem la Peştera cu Aburi (14 m lungime), unde printr-o despicătură în stâncă ies cu zgomot înfundat aburi foarte calzi (52°). De aici, dacă continuăm să coborâm printre două cleanţuri o pantă foarte înclinată şi plină de grohotiş (nu există potecă şi nici marcaj), dăm de Peştera lui Adam. De la statuia lui Hercule până la Peştera (Grota) cu Aburii se fac l-1,1/2 oră iar de aici la Peştera lui Adam 1/4-1/2 oră.
După vizitarea peşterii, dacă nu dorim să ne întoarcem pe la Grota cu Aburi, escaladăm un vârf de cleanţ şi continuăm să mergem în acelaşi sens de-a dreptul spre Cerna, pe pantă abruptă cu arboret şi pe alocuri cu grohotiş. După 3/4-1 oră de coborâş dificil pe potecă fără marcaj, care se pierde adesea, dăm de scările de la intrarea Peşterii Hoţilor. Coborând apoi treptele şi poteca până la drum (str. Uzinei), trecem pe sub hotelul Roman şi ne îndreptăm spre oraş pe malul Cernei. De la Peştera Hoţilor până la statuia lui Hercule sunt circa 600 m.

 

» Cazare in Baile Herculane

» Cazare in localitaţile învecinate:

 

Galerie foto:

 

-

Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la rubrica CONTACT
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.
© 2010-2013 ro-cazari.ro | TERMENI SI CONDITII